Protecţia mediului reprezintă ansamblul reglementărilor, măsurilor şi acţiunilor care au ca scop menţinerea, protejarea şi îmbunătăţirea condiţiilor naturale de mediu, respectiv reducerea sau eliminarea, acolo unde este posibil, a poluării mediului  şi a surselor de poluare.                         

Legislația de mediu din ṭara noastrǎ (Ordonanţa de Urgenţă nr. 195/2005 privind protecţia mediului) definește  poluarea ca fiind introducerea directă sau indirectă a unui poluant care poate aduce prejudicii sănătăţii umane şi/sau calităţii mediului, dăuna bunurilor materiale ori cauza o deteriorare sau o împiedicare a utilizării mediului în scop recreativ sau în alte scopuri legitime.

Protecţia mediului constituie una cele mai importante griji şi preocupări ale societăţii contemporane, conștiente de faptul cǎ nu mai poate să se dezvolte în detrimentul mediului înconjurător.

Principiul “Poluatorul plătește” este conceptul conform căruia poluatorul trebuie să plătească pentru poluarea produsǎ mediului. Prin platǎ se înțelege responsabilitate materialǎ, financiarǎ, eticǎ, esteticǎ, socialǎ şi juridicǎ.

Poluatorul în materie economicǎ se aflǎ pe o poziție anti-ecologicǎ, fiind obligat sǎ suporte consecințele nerespectării îndatoririlor prevăzute de lege. Prin acest principiu se consacrǎ nu numai obligația poluatorului mediului de a repara prejudiciul cauzat, ci şi obligația de a se imputa acestuia costul social al poluării pe care o generează, adică toate efectele unei poluări, nu numai asupra bunurilor şi persoanelor, ci şi asupra naturii însǎși şi toate acestea independent de culpǎ.

Conform prevederilor de Drept al mediului, principiul „Poluatorul plătește” impune obligația ca poluatorul sǎ suporte cheltuielile pentru realizarea mǎsurilor de prevenire a poluării sau sǎ plătească pentru pagubele provocate de poluare.

Implementarea acestui principiu la nivel european a fost realizatǎ prin Directiva 2004/35/CE privind răspunderea de mediu, care a fost transpusǎ în legislația româneascǎ prin OUG nr. 68/2007 privind răspunderea de mediu cu referire la prevenirea şi repararea prejudiciului asupra mediului.

Principiul prevede ca potenṭialul poluator sǎ suporte toate costurile poluării pe care el a cauzat-o. Cu toate acestea, principiul este unul economic şi nu unul juridic. Aceasta înseamnă cǎ nu se intenționează sǎ se pedepsească poluatorul, ci sǎ se stabilească condițiile economice necesare astfel încât sǎ fie luate în considerare toate costurile de mediu asociate cu operațiunile poluatorului, acest proces ducând la o dezvoltare durabilǎ.

Principiul „Poluatorul plătește” urmărește ca sarcina costurilor controlului asupra mediului sǎ revină în primul rând poluatorilor, asigurându-se astfel faptul cǎ mecanismele de piațǎ iau în considerare aceste costuri şi cǎ resursele vor fi alocate corespunzǎtor în producție şi consum.

Oricine produce daune mediului, pericole sau riscuri este responsabil sǎ evite, sǎ reduca şi sǎ combatǎ acele daune, pericole şi riscuri. Acest principiu exprimǎ astfel răspunderea în sens larg, cuprinzând orice obligație de a respecta prevederile legislative, pânǎ la suportarea sancțiunilor contravenționale penale sau civile.

Strategia de prevenire a poluǎrii înlocuieşte găsirea de soluții pentru combaterea efectelor provocate şi se materializează prin acțiuni preventive, reținerea poluanților la sursǎ şi precauție în luarea deciziei, astfel încât sǎ fie evitate interpretări eronate cum ar fi “plătesc, deci pot sǎ poluez”.

Principiul se aplicǎ dacǎ poluatorii sunt identificați, daunele sunt măsurabile şi dacǎ existǎ o legăturǎ demonstratǎ între poluator şi daunǎ.Un mecanism economic asigurǎ cǎ toate prejudiciile privind calitatea factorilor de mediu vor fi remediate prin aplicarea de penalități. În acest sens, este necesarǎ îndeplinirea unor condiții referitoare la:

•  identificarea surselor de poluare;
• evaluarea datelor de monitorizare privind încărcarea cu poluanți;
• colaborarea tuturor instituțiilor implicate;
• existenṭa unui cadru instituțional adecvat pentru implementarea cu succes a acestui principiu.

Compania de Apǎ SOMEŞ S.A. aplicǎ principiul “Poluatorul plătește”, diferențiind şi controlând riscul potențial al abonaților săi. Astfel, se percep tarife suplimentare pentru serviciile de canalizare-epurare agenților economici care prin apele uzate evacuate s-au dovedit a fi poluatori sau potențiali poluatori, la nivelul municipiului Cluj-Napoca, încǎ din anul 2005. Astfel, prin Hotărârea Consiliului Județean Cluj de majorare a tarifelor nr. 187/28.09.2005 s-au stabilit tarife diferențiate pe grupe de risc la agenții economici, Compania de Apǎ SOMEŞ S.A. având dreptul la facturare şi penalizare, prin contractul de prestări servicii.

Ca Operator Regional, Compania de Apǎ SOMEŞ S.A. a extins aplicarea principiului „Poluatorul plătește” pentru toate sucursalele, prin Hotărârea Asociației Regionale pentru Dezvoltarea Infrastructurii Bazinului Hidrografic Someş-Tisa nr. 7/22.04.2010.

Agenții economici din aria proiectului, în funcție de profilul de activitate, sunt monitorizaṭi prin urmărirea generǎrii de încǎrcǎri cu poluanți de natura şi de categoria indicatorilor fizici, chimici generali, chimici specifici, chimici toxici şi foarte toxici.

Astfel, agenții economici deserviți au fost clasificați de către Compania de Apǎ SOMEŞ S.A. în douǎ grupe de risc, pe baza unor investigații specifice şi a analizelor efectuate în cadrul programului de monitorizare, precum şi în conformitate cu procedurile aferente, dupǎ cum urmeazǎ:

Grupa I de risc – agenți monitorizați pentru încǎrcǎri organice, pH, MTS (materii totale în suspensie), grăsimi şi azot amoniacal (NH4+);

Grupa a II-a de risc – încǎrcǎri cu poluanți toxici, fenoli, metale, cianuri, sulfuri, pH, MTS, substanțe petroliere, detergenți.

Aceastǎ clasificare nu include depășirea limitelor maxime admise ale poluanților prevǎzute în NTPA 002/2002, operatorul având dreptul sǎ aplice penalitǎṭi conform prevederilor legislative.